Super User

Super User

10 Oct 2016

Nume: VOINEA
Prenume: FLORENTINA
Studii: Liceul  „Nicolae Bălcescu”, Craiova, profil real
Experienţa profesională: 1990 până în prezent (2010), bibliotecară
Competenţe şi abilităţi sociale: Comunicare şi serviabilitate
Competenţe şi aptitudini organizatorice: Organizarea concursurilor de poezii şi expoziţii de carte,

10 Oct 2016

Istoric

Biblioteca “Ion Stratan ” din Izbiceni a luat fiinţă in anul 1953.
Din 1953 până în 1956 bibliotecar a fost Nistor Golgojan; Zarcu Emilian, 1956 - 1959; Mihalcea Demostene 1959 - 1966; Mihalcea Constanţa, 1966 - 1980;apoi bibliotecile comunale au fost desfiinţate, fiind arondate şcolii din localitate.Bibliotecar a fost profesoara Odagiu Ioana ; din anul 1990 pana in prezent bibliotecar este Voinea Florentina.
În anul 2008 biblioteca comunală a preluat numele poetului Ion Stratan, născut la Izbiceni în 1955. S-a stins din viaţă la Ploieşti în anul 2005.
Biblioteca este situată în centrul localităţii şi este dotată cu mobilier nou, aer condiţionat, încălzire centrală, iar cărţile sunt aşezate în raft, după clasificare zecimală.

Biblioteca în cifre

În bibliotecă sunt 9.800 de cărţi: literatură română, literatura străină, lingvistică şi filosofie, psihologie, geografie, istorie, matematică, medicină, ştiinţe naturale, religie, muzică, sport, etnografie şi folclor, literatură pentru copii, agricultură.
Cartile sunt impartite in 4500 literatura romana, 3200 literatura straina si 2100 pe celelalte domenii.
În privinţa achiziţiei de carte, preocuparea principală se axează  pe bibliografie şcolară şi lucrări de referinţă din domeniile solicitate de comisia de cultură.

Program de funcționare

Program de funcționare
08 – 12
13 - 17

09 Oct 2016

Scoala Gimnaziala Izbiceni are in prezent aproximativ 500 de  elevi repartizati in trei cicluri de invatamant: prescolar, primar si gimnazial precum si  programul ,,A doua șansă,,. La nivelul prescolar functioneaza un numar de 5 grupe, nivel primar 10 clase si gimnaziu 8 clase.
 Incepand cu anul scolar 2016-2017 in cadrul Scolii Izbiceni functioneaza si Programul “A doua şansă” care se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale diverse şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar și gimnazial. Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu fără a fi nevoite să-şi întrerupă eventualele activităţi profesionale sau familiale în care sunt angrenate. Acest program are un numar de 2 clase la nivelul primar -  nivelul I si 2 clase la secundar superior, anul I.

Resurse materiale
Școala dispune de 10 clase si 2 laboratoare ( fizică-informatică, chimie) și cabinet de arte plastice, cabinet CEAC, cancelarie, bibliotecă, secretariat, spațiu depozitare ,,Cornul și laptele,, ,  sala de sport modernă și bază sportivă bituminizată.
Salile de clasă, cabinetele, laboratoarele și sala de sport sunt dotate cu mobilier nou și materiale specifice.

09 Oct 2016

Comisia economică - financiară, agricultură, amenajarea teritoriului şi urbanism, în următoarea componenţă:

Lazăr Florin
Coman Nicu
Stanciu Florea Ciprian
Mone Aurel
Predut Gheorghita-Marius

II. Comisia pentru învăţământ, sănătate, cultură şi familie, muncă şi protecţie socială, protecţie copii, în următoarea componenţă :

Fulgă Iliuță
Ghidurea Gigi
Dorcea Ion
Magargiu Ștefan
Ungureanu Marian

III: Comisia juridică şi de disciplină, protecţie mediu şi turism, în următoarea componenţă :

Zăvăleanu Cătălin-Florin
Penescu Haralambie-Gigi
Petcu Ioan

09 Oct 2016

Comuna Izbiceni este situata in partea de sud est a judetului, pe malul drept al Oltului, la o distanta de 107 km de orasul Slatina, la 21 km de Corabia. In domeniul privat se solicita investitii: in sectorul zootehnic, de la modernizarea amenajarii fermelor pana la crearea unor centre de colectare, prelucrare si valorificare a produselor. In satele comunei se gaseste forta de munca calificata in diverse domenii de activitate, precum domeniul croitoriei, dar si in alte meserii. Exista posibilitatea de a se investi si in infiintarea unor plantatii de pomi fructiferi sau de vita de vie, terenul fiind propice acestor culturi. In legumicultura pot fi facute investitii rentabile, dar pot fi amenajate si sere sau solarii.

Datini si obiceiuri

Iertarea pe petec alb

„O dată în viaţă” nu se aplică la miresele din Izbiceni, Olt. Visează de mici să îmbrace rochia de mireasă, să poarte vălul alb cu mândrie, să se simtă prinţese, să fie reginele satului. Pentru că le-a plăcut atât de mult, cu dezlegare de la preot, proaspetele doamne îşi scot de la naftalină veşmintele de la nuntă, se gătesc şi merg la biserică să li se ierte păcatele săvârşite în primul an de căsnicie.
„Iertarea de Florii”, un obicei căruia localnicii i-au uitat vechimea şi raţiunea, care se practică doar la Izbiceni, adună în fiecare an, cu o duminică înainte de Paşte, toate cuplurile care şi-au pus pirostriile în ultimele 12 luni, într-o paradă a costumelor de însurătoare. În credinţa sătenilor, primul an de căsătorie ar fi decisiv pentru viitorul tinerilor însurăţei, aşa că după ce merg la biserică, trec şi pe la naşii de cununie, să le mai ceară sfaturi pentru anul ce vine.
     În curtea bisericii, pe un covor de verdeaţă, stau, ca într-o paradă de modă, aliniate, mai multe mirese, zgribulind ca nişte ghiocei la început de primăvară. Soarele le mai alungă tremuratul. Stau sfioase, cu capetele plecate. Ridică rar privirea către soţii lor, adunaţi şi ei ciorchine, în costumele de ginerică, şi atunci cu sfială, ca şi cum ar fi pentru prima oară când se văd.

Toţi cei care trec pe langă alaiul de mândre nu se pot abţine să nu arunce câte un „Sunt frumoase toate”, ca să nu supere pe niciuna dintre tinerele femei măritate. Apare preotul care le îndeamnă să intre în biserică: „Haideţi, fluturaşilor”. Cuplurile intră pe rând şi se lasă aşezate de preot de o parte şi de alta. „Băieţii să stea pe mijloc”. Se supun în linişte. Îşi aprind nişte lumânări lungi de ceară curată, se aşază în genunchi şi aşteaptă binecuvântarea preotului. Încolonaţi pe două flancuri, merg pe rând la spovedanie.
Rostirea păcatelor sub patrafirul cu fir aurit al preotului se încheie repede, cu o pildă: „Să aveţi urmaşi frumoşi şi sănătoşi”. Spre final, ca să destindă atmosfera, preotul se porneşte pe glume. „Ce-i cu atmosfera asta încordată. Relaxaţi-vă, că nu vă dau extemporal”.
După ce-şi cer iertare în faţa lui Dumnezeu, însurăţeii trebuie să treacă pe la naşii de cununie şi pe la părinţi să le ceară şi lor iertare. Naşii îi aşteaptă cu bucate tradiţionale sărbătorii de Florii, îi aşază la masă şi o ţin într-o veselie până seara târziu.

Obiceiul, ale cărui origini s-au pierdut odată cu generaţiile care au ţinut „secretul” pentru ei până la groapă, se mai numeşte şi “Iertarea pep etic alb” deoarece, la spovedanie, tinerii trebuie să îngenuncheze pe un petic alb de pânză sau un prosop, semn de puritate. Se spovedeşte mai întăi bărbatul, apoi femeia, pe acelaşi prosop.
“Iertarea de Florii” rămâne o poveste frumoasă la Izbicenii Oltului, reiterată ori de câte ori expoziţia de flori a-ntâmpinării Domnului împlineşte gândul cel bun al tinereţii sub semnul cuviinţei şi al pioşeniei.

Iordanitul – pazitul fântânilor

La Izbiceni este un obicei aparte, care se practică din vechime, în noaptea Sfântului Ion (6-7 ianuarie). Obiceiul a pornit de la o poveste transmisă din bătrăni, potrivit căreia Sfântul loan Botezătorul sărbătorit de credincioşii ortodocşi la 7 ianuarie, în drumul său către apa Iordanului, aruncă cenuşă cu aurul în fiecare fântână pe care o găsea nepăzită de oameni, pedepsind în acest fel nepăsarea lor. Povestea este neverosimilă din mai multe puncte de vedere, dar dacă de la ea a plecat obiceiul, trebuie respectată. Aşadar, în noaptea de 6-7 ianuarie fiecare fântână publică (din uliţe) era păzită de oamenii care se alimentau cu apă de la acea fântână. Oamenii se adunau la fântâna respectivă şi o păzeau pentru ca nimeni să nu arunce gunoaie în ea. Era de altfel şi un prilej de petrecere, deoarece pentru a rezista noaptea în „gerul bobotezei", îşi improvizau adăposturi, iar bărbaţii beau ţuică fiartă sau vin fiert după care serveau diferite mâncăruri, de regulă cârnţi sau carne de porc însoţite de murăturile tradiţionale. Supravegherea fântânii dura până în zorii zilei de 7 ianuarie, când bătrânii care locuiau în zona respectivă, veneau cu sticla şi aruncau aghiazma în apa fântânii, sfinţind în acest fel întreaga apă. După sfinţirea apei, de la fiecare familie venea câte un reprezentant şi lua apă într-un vas pentru a iordani casele, animalele, păsările grajdurile etc.. Cei care nu păzeau fântâna erau blamaţi de săteni, pentru faptul că aveau apa murdară în fântâna de la care se alimentau cu apă, întârziind astfel procesul.

Termenul de “iordan" este de origine slavă şi în satele de pe malul drept al Oltului inferior este mai mult un obicei decât o colmdă, care se practica prin deplasarea celui care iordânea la mai multe case, în cazul copiilor, sau prin deplasarea flăcăilor prin tot satul. Colindul avea rol purificator şi protector, de alungare a spiritelor rele, dar şi de urare de sănătate şi belşug, făcută oamenilor la început de an. În ziua de 7 ianuarie dimineaţa, înainte de a răsări soarele. în familiile în care erau băieţi mici, le era pregătit un vas cu apă sfinţită (aiasmă sau aghiasmă), adusă din ziua de bobotează de la bisencă şi un buchet de busuioc uscat, „planta sau floarea dragoste«“, considerată că are şi puteri magice. Băiatul stropea cu busuiocul înmuiat în aghiasmă, toate persoanele familiei, in frunte, strigând „ura ura ura!”. După ce iordănea persoanele din casă, mergea în gospodărie, unde iordănea toate animalele, apoi în magazii şi în alte încâperi, unde făcea acelaşi lucru, pentru alungarea spiritelor malefice, care acţionau în timpul anului. 

În vasul de aghiasmâ familiile puneau monezi, care rămâneau băiatului, ca răsplată pentru iordănit. Acelaşi băiat mergea să iordănească şi neamurile a căror familie nu aveau băieţi, iordănitul fiind un obicei practicat in exclusivitate de băieţi. În aceeaşi dimineaţă, înainte de a se lumina bine, flăcăul satului mergeau în grup însoţiţi de muzică şi se opreau la toate fântânile din sat şi după ce aruncau aghiasma în apă, adunau toate fetele din apropierea fântânii şi in sunetele muzicii şi a strigătelor de “ura, ura!" erau lordănite, aruncându-le o găleată (ciutură) de apă pe cap, apă ne-ncepută (scoasă din fântână înainte de răsăritul soarelui) care avea aceleaşi puteri protectoare, ca şi aghiasma. Pentru iordănit. fiecare fată răsplătea flăcău cu o sumă de bani. Iordânitul practicat de copii se continuă şi in zilele noastre, în schimb cel al flăcăilor nu se mai practică, pierzându-se undeva în negura vremurilor. (din păcate)
Protejatul fântânilor in noaptea de Sf. Ion şi iordănitul sunt obiceiuri întâlnite în mai multe zone, dar în această formă le găsim numai în sudul ţării, ceea ce ne diferenţiază totuşi pe noi locuitorii din Izbiceni de ceilalţi, fiind tocmai povestea transmisă din bătrâni de la care se spune că a pornit obiceiul.

09 Oct 2016

Inregistrarea nasterii:


Termenul pentru declararea si inregistrarea nasterii copilului este de 15 zile de la data nasterii. Inregistrarea nasterii copilului se face pe baza declaratiei verbale a oricaruia dintre parinti, prezentandu-se urmatoarele documente:

  • Certificatul medical constatator al nasterii, intocmit pe formular tip, care va trebui sa poarte numar de inregistrare, data certa, sigiliul unitatii sanitare, semnatura si parafa medicului;
  • Certificatul de nastere si actul de identitate al mamei si al declarantului, daca nasterea nu este declarata de mama;
  • Certificatul de casatorie al parintilor copilului, daca sunt casatoriti.

 

Inregistrarea casatoriei:


Casatoria se incheie de catre ofiterul de stare civila, la sediul autoritatii administratiei locale in a carei raza administrativ-teritoriala isi are domiciliul (resedinta) unul din viitorii soti. Pentru incheierea casatoriei, viitorii soti trebuie sa prezinte fiecare urmatoarele acte:

  • Declaratia de casatorie, completata personal de catre viitorii soti, in scris, la oficiul de stare civila al locului de domiciliu al unuia dintre ei;
  • Actul de identitate;
  • Certificatul de nastere în original si în copie;
  • Certificatul medical privind starea sanatatii (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii si trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana se poate sau nu se poate casatori);
  • Acte, in original si copii, din care sa rezulte desfacerea casatoriei anterioare sau decesul sotului/sotiei, daca este cazul.

 

Inregistrarea decesului:


Declaratia de deces se face verbal, de catre membrii familiei decedatului, in termen de 3 zile de la data incetarii din viata a persoanei. In lipsa familiei, decesul este declarat de catre vecini, administratorul imobilului, medicul sau alt cadru sanitar din unitatea sanitara unde s-a produs decesul. O data cu declaratia de deces, declarantul va depune urmatoarele acte:

  • Certificatul constatator al decesului, întocmit si semnat de medicul care a facut constatarea în care trebuie consemnata cauza decesului, fara prescurtari;
  • Actul de identitate al celui decedat;
  • Livretul militar sau adeverinta de recrutare în cazul persoanelor supuse obligatiilor militare
  • Actul de identitate al persoanei care declara decesul.



Ajutor de inmormantare:
Conform Legii nr. 416/2001

Pentru a beneficia de ajutorul de înmormântare aveti nevoie de urmatoarele acte:

  • Certificat deces (copie si original)
  • Act de identitate al solicitantului
  • Act de stare civila al solicitantului din care sa rezulte relatia de rudenie cu decedatul (mostenitor, tutore, curator)
  • Dovezi privind suportarea înmormântarii


Ajutorul de înmormântare se acorda numai persoanelor care au beneficiat de ajutorul social

Acte necesare acordarii ajutorului social:

Conform Legii nr. 416/2001

  • Acte de identitate ale tuturor membrilor familiei
  • Certificat de nastere parinti si copii
  • Certificat de casatorie
  • Buletin de identitate sau carte de identitate
  • Hotarâre definitiva de încuviintare a adoptiei sau a plasamentului (pentru copilul minor)
  • Adeverinta de elev sau student
  • Acte din care sa rezulte încadrarea în categoria persoanelor cu handicap
  • Adeverinte eliberate de AJOFM Dâmbovita
  • Adeverinta venit eliberat de primaria de domiciliu
  • Adeverinte medicale (apt de munca)
  • Cupon pensie; somaj; salariu sau orice alte venituri permanente
  • Cupon alocatie de stat pentru copii (CEC)
  • Cupon alocatie suplimentara pentru familii cu multi copii
  • Cerere tip
  • Dosar cu sina


Toate actele vor fi prezentate în copie "xerox" si original.

09 Oct 2016

Petrecere de Halloween

09 Oct 2016

Dansuri populare

Mesajul primarului

Tot colectivul vă asigură o totală implicare în activitatea administrativă a autorității locale, modernă și cu obiective ambițioase.

Gulie Marian


Contact

  info (@) izbiceniolt.ro
  0249-535.002
  0249-535.001
  Comuna Izbiceni, Olt

Ne puteti contacta